Domeniul Culcer, file din trecut
Dobrița, vatra amintirilor
-
-
Localitatea Dobrița este situată la 16 Km de orașul Târgu-Jiu, ”Orașul lui Brâncuși”. La o distanță de doar 2,5 km se află intrarea în Rezervația Naturală Cheile Sohodolului. Până la Casa Memorială ”Constantin Brâncuși” ai de parcurs doar 16 km iar spre sfânta mănăstire Tismana ai de mers 31 km. ”Fiecare casă, fiecare piatră, fiecare colț de aici are câte o poveste de spus, și eu le cunosc pe toate dar de câte ori ajung acolo, le pun să mi-o povestească din nou” spune Gabriel Culcer. ”Pe tinerii dobriceni nu-i mai cunosc, și nici ei nu mă mai știu pe mine… bătrânii s-au dus aproape toți… dar ce are a face?… Poveștile lor au rămas”.
Domeniul Culcer este foarte aproape de Casa ”Colonel Petrescu”, locul unde s-a retras Regele Mihai I al României și regina mamă, dupa arestarea generalului Ion Antonescu, cand au venit la putere comuniștii. ”Pe vremuri însă, cum ieseai din Târgu-Jiu, te izbea aerul curat, pe care un vânticel răcoros îl aducea de pe crestele munților ce închid orizontul spre miazănoapte, într-un lanț neîntrerupt: Plesa, Siglaul Mare și cel Mic, Muncelul, Sanunele, Cioaca Bernei, Bordul în formă de acoperiș înclinat, Dragomanul, Muntele Valarilor, se întind unul după altul pe dreapta noastră, iar mai departe spre est, Straja, ca un con geometric, se desenează precis dintre celelalte vârfuri, chiar ca o strajă”.
-
Ratacind pe carari din trecut, batatorite de timp, plecam urechea la ce au sa ne spuna istoricii si însemnarile vremii. Haideti sa facem o halta în lumea obiectelor vechi de colectie, acele piese care, desi pecetluite de patina timpului, nu se uzeaza moral niciodata. În plus, vom scoate din tolba cu antichitati povesti din colturi vechi de scrin, si vom rataci, un pic, printre vestigii din erele trecute. ”Chipuri din batrani”, calauza noastra, lucrarea impresionanta a ing. Gabriel Culcer (fiul dr. Max Culcer) ne vor tine isonul în aceasta aventura. Monografii genealogice, busturi sculptate, tablouri, monede, bijuterii, timbre, ceasuri, arme, decoratii, carti postale, scrisori de suflet, icoane, argintarie, mobilier Biedermeier, toate formeaza un univers cu o aura mistica, pe care daca-l patruzi, ai minunata ocazie de a scotoci prin file vechi de istorie. “Mozaicurile” cu chipuri din batrani raman mereu seducatoare, chiar si pentru un ochi “profan”, care nu stie neaparat sa le evalueze. În acest loc riturile vechi raspandesc lumina si culoare. ”Între noi, cei care suntem, si ei, cei care au fost, exista atatea fire tainice, atatea legaturi subtile, încat nu ne facem decat datoria cand dam la o parte colbul ce s-a asternut peste amintirea lor”. Cand aducem vorba de acei oamenii care s-au ridicat la loc de cinste prin meritele lor precum Nicolae Balcescu, Theodor Aman, Generalul Culcer si , nu în ultimul rand, mostenitoarea acestui domeniu istoric , Dna dr. Ana Culcer, nimeni alta decat fiica proprietarului dr. Max Culcer si stranepoata medicului sef al Capitalei, Dimitrie Culcer, mentionam ca toti acesti oameni sunt cei din neamul Culcerilor. Culcerii au facut istorie: patru generatii de medici renumiti: Dimitrie, Dumitru-Tache, Dimitrie-Max si Ana Culcer, ofiterul Vladimir C, generalul Ion C, capitanul Costica C, subprefectul Eugen C si prefectul Grigore. Vorbim de aproape doua secole de istorie strans legata de aceste meleaguri si de legaturile de rudenie si cu celelalte familii de traditie: Otetelisanu, Poenaru, Schileru, Samboteanu, Gigurtu, Mandrea, Dumitru ori Petrescu. Conacul familiei Culcer din Dobrita a fost vizitat de o serie de personalitati ale vietii culturale romanesti si europene, printre acestia aflandu-se si sculptorul Constantin Brancusi.
Se stie foarte clar cit de fireasca este dorinta omului de a-si cunoaste obarsia. ”Se spune ca neamul Culcer descinde din comuna Corabia sub Cetate de la poalele muntilor Lapusului, langa Cetatea Ciceului, si ca s-ar fi numit pe vremuri Corabianu”.
Povestea familiei pe meleagurile de la Dobrita începe cu Dimitrie Culcer (1807–1867). Medic specializat la Pesta si Viena se casatoreste în 1848 cu Anica Otetelisanu, descendentii sai urmand sa devina medici si militari renumiti. Socrul sau, Nicolae Otetelisanu, era presedinte al Tribunalului Gorj si ocarmuitor al judetului. De la acesta, prin casatoria cu Anica, îi revine o parte din mosia Dobrita. ”Ca zestre, Anica a primit casele parintesti din Targu-Jiu si partea de rasarit a mosiei Dobrita, din Barloaia pana în Plaisor”. În 1864 va deveni medic-sef al Bucurestiului, dupa ce fusese medic primar al judetelor Gorj si Dolj. În anul 1867 trece în nefiinta, fiind îngropat în cimitirul orasenesc din Targu-jiu. Vaduva Culcer, fiica de Oteteliseni, ramasa cu grija cresterii si educarii celor sapte baieti, se va întoarce la Craiova. ”De un alt interes documentar, în primul rand biografic pentru familia „întemeietorilor” de neam Dimitrie si Ana Culcer (n. Otetelisanu), sunt scrisorile acesteia catre sora sa, Elena Economu, casatorita la Ramnicu-Valcea si apoi stabilita la Dobrita, de la care va avea un mare ajutor material si un permanent sprijin moral. Ba mai mult, aceasta neavand copii, lasa mostenire averea din Dobrita si casa din Targu.-Jiu pe seama nepotului Max Culcer, fiul cel mare al surorii sale. Scrisorile dateaza din perioada 1859-1870 si din acestea se poate vedea foarte clar spiritul epocii”. Ana Culcer va deceda în 1871, fiind înmormantata alaturi de sotul sau, în cavoul familiei din Targu.-Jiu.
-
-
A doua generatie de medici a familiei porneste de la doctorul Dumitru (Tache) Culcer (1850-1927). Studiaza medicina la Paris unde se împrieteneste cu Ion C Bratianu. Se casatoreste in ziua de 16 ianuarie 1882 cu Ana (Netty) Balcescu, fiica lui Barbu Balcescu, fratele ilustrului Nicolae Balcescu. ” La Craiova, într-o seara, în casa maiorului Gigartu, a cunoscut-o pe cumnata acestuia, pe Netty, cea mai mica dintre fetele lui Barbu Balcescu, presedintele tribunalului. Acest Barbu, fratele marelui Nicolae, avusese trei fete: pe Olga, pe Zoe si pe Netty, socotite la vremea lor cele mai stralucite partide ce se puteau gasi în Oltenia. Daca întreba vreun strain ce are Craiova mai de pret, i se raspundea: „Parcul Bibescu, Biserica Sf. Dumitru si fetele lui Balcescu.” În ziua de sf. Dumitru a aceluiasi an Ana îl naste pe Max Culcer, primul din cei cinci urmasi . Acesta va ajunge la randul sau medic si va contiunua traditia familiei. ”Dupa Max si dupa Lenchen, Tache a mai avut pe Marioara în 1886, si apoi, dupa o pauza de opt ani, pe Ana, în 1894, si, în fine, în 1897, pe Vera, mezina familiei”.” Tache Culcer devine si prefect în 1902-1904 si 1907-1910. Contribuie la ridicarea nivelului de viata al judetului, prin construirea de scoli si biblioteci satesti, prin construirea de poduri si refacerea drumurilor, prin asistenta sanitara si masuri administrative. ”Doctorul Culcer a ajutat comuna sa-si ridice scoala, primarie si biserica … multi tarani aflati la nevoie, au plecat de la el cu dasaga plina… ba pana si dreptatea, tot la el veneau sa o caute”. În timpul Primului Razboi Mondial, desi în varsta de 66 de ani, dr. Dumitru Culcer s-a înrolat voluntar ca medic militar, avand gradul de maior si primind conducerea spitalului de campanie de la Vadeni. Aici a avut-o în subordine pe infirmiera Ecaterina Teodoroiu. A murit la 13 august 1927 si a fost ingropat cavoul familiei din Targu-Jiu.
Dupa cum am mentionat anterior, Dimitrie Max Culcer (1882-1969) a fost cel de-al treilea medic din familia Culcer si cel mai neconformist dintre toti. A crescut pe plaiurile de la Dobrita si a facut scoala primara la Targu-Jiu, avandul ca profesor pe carturarul de seama Alexandru stefulescu. Obtine diploma de liceu la Bucuresti si se înscrie la Faculatea de Medicina în 1902. În 1904, dupa satisfacrea serviciului militar, revine la Targu-Jiu, unde a avut la 13 iulie un teribil accident de trasura, pe drumul spre Dobrita. În urma unui incident i se descarca arma si se alege cu o grava rana la picior. Mai rau a fost ca , nevindecandu-se , rana s- a cangrenat si a dus la amputarea piciorului. ”Era in vara lui 1904; Max Culcer isi facea armata si se afla in vacanta la Targu-Jiu.
-
În ziua de 13 iulie a poruncit sa-i puie caii la trasura, si-a luat pusca, cainele si servitoarea sa-l îngrijeasca, si a pornit spre Dobrita. Ajunsi la podul susitei, Stan vizitiul, care in ziua aceea se imbatase crita, nu mai poate mana. Max, furios, il da jos din trasura si pune servitoarea sa tina haturile… Daca n-ar fi avut aceasta idee nastrusnica, daca s-ar fi suit el pe capra sa maie caii, intreaga lui viata ar fi avut alt curs… In dreptul Barsestilor, trasura se încruciseaza cu un sir de care de fan, caii se sperie si o iau la goana, servitoarea se sperie si ea, scapa haturile din mana si incepe sa tipe; Darling, cainele, se sperie si el si sare jos din trasura, si în saritura lui doboara pusca de langa Max… Arma, incarcata, se izbeste cu cocoasele de scara trasurii si se descarca… Un foc i-a trecut prin caciula, la doi centimetri de cap si celalalt i-a trecut prin fluierul piciorului, în sensul lungimi”.
La Paris duce o viata boema si leaga prietenii cu multe personalitati ale vremii printre care George Enescu, pictorul Sava Albescu si Constantin Brancusi. Pe langa universul medical, modelarea îm argila , vanatoarea, coelctionarea obiectelor de tot felul au fost hobby–urile sale timp de–o viata. ”Stransese numeroase obiecte de arta, tablouri, toiege si furci artistic sculptate în lemn, icoane de la diverse biserici satesti daramate (din pacate, toate foarte degradate). Pe dealul Gugului ridicase o enorma troita si o uriasa cumpana de fantana, amandoua cu lemnul mestesugit sculptat”.
Cararile întortocheate ale vietii l-au adus pe doctorul Culcer de trei ori în fata altarului. Prima sa sotie, Marioara Petrescu i-a nascut un fiu pe numele de botez Gabriel Culcer, cel ce ne calauzeste prin negura vremii în calatoria noastra cu acest ”ghid” al chipurilor din batrani.. Cea de-a doua casatorie, cu Tanta Dumitru, i-a adus alti doi copii , Dan si Adina . La 60 de ani s-a casatorit a treia oara, cu Anita Popa, cu care a avut trei copii, respectiv Petrica, Ion (Nelu )si Ana. Usor ,usor firul povestirii ne aduce în prezent , unde timpul, în curgerea lui neîntrerupta , va scrie pagini noi. Gazda noastra d-na dr. Ana Culcer, descendenta lui Max Culcer, Medic Primar Peditru, Doctor în stiinte medicale, sef sectie Neonatologie al Spitalului Universitar (1984-2014), formator national pe probleme de alimentatie naturala, colaboratoare prestigioasa a UNICEF si membru fondator al Asociatiei «Secretul Evolutiei», duce traditia medicala a familie mai departe.
Arborele Genealogic al Familiei Culcer
